Folliculitis https://en.wikipedia.org/wiki/Folliculitis
Folliculitis ਵਾਲਾਂ ਦੇ follicles ਦੀ ਲਾਗ ਅਤੇ ਸੋਜ ਹੈ। ਇਹ ਵਾਲਾਂ ਨਾਲ ਢੱਕੀ ਚਮੜੀ ‘ਤੇ ਕਿਤੇ ਵੀ ਹੋ ਸਕਦਾ ਹੈ, ਅਤੇ ਮੁਹਾਸੇ ਦੇ ਰੂਪ ਵਿੱਚ ਦਿਖਾਈ ਦੇ ਸਕਦਾ ਹੈ। ਫੋਲਿਕੁਲਾਈਟਿਸ ਦੇ ਜ਼ਿਆਦਾਤਰ ਕੇਸ ਸਟੈਫ਼ੀਲੋਕੋਕਸ ਔਰੀਅਸ (Staphylococcus aureus) ਤੋਂ ਵਿਕਸਤ ਹੁੰਦੇ ਹਨ।

ਜਿਆਦਾਤਰ ਸਧਾਰਨ ਕੇਸ ਆਪਣੀ ਆਪ ਹੱਲ ਹੋ ਜਾਂਦੇ ਹਨ, ਪਰ ਪਹਿਲੀ ਲਾਈਨ ਦੇ ਇਲਾਜ ਆਮ ਤੌਰ ‘ਤੇ ਸਤਹੀ ਮਲ੍ਹਮ ਹੁੰਦੇ ਹਨ। ਟੌਪਿਕਲ ਐਂਟੀਬਾਇਓਟਿਕਸ, ਜਿਵੇਂ ਕਿ ਮੁਪਿਰੋਸਿਨ (mupirocin) ਜਾਂ ਨਿਓਮਾਈਸਿਨ (neomycin)/ਪੋਲਿਮਾਇਕਸਿਨ B (polymyxin B)/ਬੈਸਿਟਰਾਸੀਨ (bacitracin) ਔਇਂਟਮੈਂਟ ਦੀ ਤਜਵੀਜ਼ ਕੀਤੀ ਜਾ ਸਕਦੀ ਹੈ। ਓਰਲ ਐਂਟੀਬਾਇਓਟਿਕਸ ਦੀ ਵਰਤੋਂ ਵੀ ਕੀਤੀ ਜਾ ਸਕਦੀ ਹੈ। ਫੰਗਲ ਫੋਲਿਕੁਲਾਈਟਿਸ (pityrosporum folliculitis) ਨੂੰ ਓਰਲ ਐਂਟੀਫੰਗਲ ਦੀ ਲੋੜ ਹੋ ਸਕਦੀ ਹੈ।

ਇਲਾਜ
ਮੁਹਾਂਸਿਆਂ ਦੇ ਇਲਾਜ ਲਈ ਸਾਰੀਆਂ ਦਵਾਈਆਂ folliculitis ਨਾਲ ਵੀ ਮਦਦ ਕਰਦੀਆਂ ਹਨ। ਬੈਂਜ਼ੋਇਲ ਪੇਰਆਕਸਾਈਡ (Benzoyl peroxide) ਅਤੇ ਅਜ਼ੈਲਿਕ ਐਸਿਡ (azelaic acid) ਫੋਲਿਕੁਲਾਈਟਿਸ ਦੇ ਜਖਮਾਂ ਦੇ ਇਲਾਜ ਵਿੱਚ ਮਦਦਗਾਰ ਹਨ। ਓਵਰ‑ਦ‑ਕਾਊਂਟਰ ਐਂਟੀਬਾਇਓਟਿਕ ਔਇਂਟਮੈਂਟ ਦੀ ਵਰਤੋਂ ਕੁਝ ਸਹਾਇਕ ਮਾਮਲਿਆਂ ਵਿੱਚ ਵੀ ਕੀਤੀ ਜਾ ਸਕਦੀ ਹੈ।
#Benzoyl peroxide [OXY-10]
#Adapalene gel [Differin]
#Polysporin
#Bacitracin
ਹੋਰ ਜਾਣਕਾਰੀ ― ਪੰਜਾਬੀ
References Folliculitis 31613534 
NIH
Folliculitis ਚਮੜੀ ਦੀ ਇੱਕ ਆਮ ਸਥਿਤੀ ਹੈ ਜਿੱਥੇ ਵਾਲਾਂ ਦੇ follicles ਸੰਕਰਮਿਤ ਜਾਂ ਸੋਜ ਹੋ ਜਾਂਦੇ ਹਨ, ਨਤੀਜੇ ਵਜੋਂ ਚਮੜੀ 'ਤੇ ਛਾਲੇ ਜਾਂ ਲਾਲ ਧੱਬੇ ਹੁੰਦੇ ਹਨ। ਇਹ ਅਕਸਰ ਵਾਲਾਂ ਦੇ ਰੋਮਾਂ ਦੇ ਬੈਕਟੀਰੀਆ ਦੀ ਲਾਗ ਕਾਰਨ ਹੁੰਦਾ ਹੈ, ਪਰ ਇਹ ਫੰਗਲ (pityrosporum folliculitis), ਵਾਇਰਸ, ਜਾਂ ਗੈਰ-ਛੂਤਕਾਰੀ ਕਾਰਕਾਂ ਦੁਆਰਾ ਵੀ ਸ਼ੁਰੂ ਹੋ ਸਕਦਾ ਹੈ।
Folliculitis is a common, generally benign, skin condition in which the hair follicle becomes infected/inflamed and forms a pustule or erythematous papule of overlying hair-covered skin. Most commonly, folliculitis is caused by bacterial infection of the superficial or deep hair follicle. However, this condition may also be caused by fungal species, viruses and can even be noninfectious in nature.
 Malassezia (Pityrosporum) Folliculitis 24688625 
NIH
Malassezia (Pityrosporum) folliculitis ਇੱਕ ਚਮੜੀ ਦੀ ਸਥਿਤੀ ਹੈ ਜੋ ਮੁਹਾਂਸਿਆ (acne) ਵਰਗੀ ਦਿਖਾਈ ਦਿੰਦੀ ਹੈ ਪਰ ਅਸਲ ਵਿੱਚ ਖਮੀਰ (yeast) ਦੇ ਕਾਰਨ ਹੁੰਦੀ ਹੈ। ਇਹ ਅਕਸਰ ਆਮ ਮੁਹਾਂਸਿਆ (acne) ਲਈ ਗਲਤ ਸਮਝੀ ਜਾਂਦੀ ਹੈ। ਭਾਵੇਂ ਇਹ ਮੁਹਾਂਸਿਆ (acne) ਦੇ ਸਮਾਨ ਹੈ, ਆਮ ਮੁਹਾਂਸਿਆ (acne) ਦੇ ਇਲਾਜ ਇਸ ਨੂੰ ਪੂਰੀ ਤਰ੍ਹਾਂ ਸਾਫ਼ ਨਹੀਂ ਕਰ ਸਕਦੇ, ਅਤੇ ਇਹ ਸਾਲਾਂ ਤੱਕ ਰਹਿ ਸਕਦੀ ਹੈ। ਇਹ ਸਥਿਤੀ ਉਦੋਂ ਵਾਪਰਦੀ ਹੈ ਜਦੋਂ ਸਾਡੀ ਚਮੜੀ ਵਿੱਚ ਕੁਝ ਖਮੀਰ (yeast) ਬਹੁਤ ਜ਼ਿਆਦਾ ਵਧ ਜਾਂਦੇ ਹਨ। ਕਮਜ਼ੋਰ ਇਮਿਊਨ ਸਿਸਟਮ (immune system) ਜਾਂ ਐਂਟੀਬਾਇਓਟਿਕਸ (antibiotics) ਦੀ ਵਰਤੋਂ ਵਰਗੇ ਕਾਰਕ ਇਸ ਨੂੰ ਵਧਾ ਸਕਦੇ ਹਨ। ਇਹ ਆਮ ਤੌਰ ‘ਤੇ ਛਾਤੀ (chest), ਪਿੱਠ (back), ਬਾਹਾਂ (arms) ਅਤੇ ਚਿਹਰੇ (face) ‘ਤੇ ਲਾਲ ਧੱਬੇ (red spots) ਜਾਂ ਮੁਹਾਸੇ (pustules) ਵਜੋਂ ਦਿਖਾਈ ਦਿੰਦਾ ਹੈ। ਓਰਲ ਐਂਟੀਫੰਗਲ (oral antifungal) ਦਵਾਈਆਂ ਸਭ ਤੋਂ ਵਧੀਆ ਕੰਮ ਕਰਦੀਆਂ ਹਨ ਅਤੇ ਲੱਛਣਾਂ ਨੂੰ ਜਲਦੀ ਸੁਧਾਰ ਸਕਦੀਆਂ ਹਨ। ਕਈ ਵਾਰ, ਫੰਗਲ ਇਨਫੈਕਸ਼ਨ (fungal infection) ਅਤੇ ਮੁਹਾਂਸਿਆ (acne) ਦੋਵਾਂ ਦਾ ਇਕੱਠੇ ਇਲਾਜ ਕਰਨ ਦੀ ਲੋੜ ਹੁੰਦੀ ਹੈ।
Malassezia (Pityrosporum) folliculitis is a fungal acneiform condition commonly misdiagnosed as acne vulgaris. Although often associated with common acne, this condition may persist for years without complete resolution with typical acne medications. Malassezia folliculitis results from overgrowth of yeast present in the normal cutaneous flora. Eruptions may be associated with conditions altering this flora, such as immunosuppression and antibiotic use. The most common presentation is monomorphic papules and pustules, often on the chest, back, posterior arms, and face. Oral antifungals are the most effective treatment and result in rapid improvement. The association with acne vulgaris may require combinations of both antifungal and acne medications.
 Special types of folliculitis which should be differentiated from acne 29484091 
NIH
ਇਹ ਲੇਖ ਵੱਖ-ਵੱਖ ਕਿਸਮਾਂ ਦੇ folliculitis ਨੂੰ ਪੇਸ਼ ਕਰਦਾ ਹੈ ਜਿਨ੍ਹਾਂ ਨੂੰ ਮੁਹਾਂਸਿਆਂ ਤੋਂ ਵੱਖ ਕਰਨ ਦੀ ਲੋੜ ਹੈ - superficial pustular folliculitis (SPF) , folliculitis barbae and sycosis barbae, perifolliculitis capitis abscedens et suffodiens, folliculitis keloidalis nuchae, actinic folliculitis, eosinophilic pustular folliculitis (EPF) , malassezia folliculitis and epidermal growth factor receptor (EGFR) inhibitor-induced papulopustular eruption ।
In this article, we introduce several special types of folliculitis which should be differentiated from acne, including superficial pustular folliculitis(SPF), folliculitis barbae and sycosis barbae, perifolliculitis capitis abscedens et suffodiens, folliculitis keloidalis nuchae, actinic folliculitis, eosinophilic pustular folliculitis (EPF), malassezia folliculitis and epidermal growth factor receptor(EGFR) inhibitor-induced papulopustular eruption.